Moving on

Normal 0 MicrosoftInternetExplorer4

În afară de copilăria mea petrecută la Sighișoara, nu am trăit mai mult de patru ani în același oraș. S-ar putea spune că sunt un adevărat expert în ambalare și despachetare. Și această dominație va fi testată, din nou, mâine și poimâine.

Trebuie să împachetez trei ani de facultate / viață și să le împachetez în aproximativ 10 valize. Am rezerve serioase că toți trei se vor potrivi acolo. Semestrul trecut și o bucată din această vară, cred că va trebui să le pun în niște cutii de carton.

Îmi va fi dor de Mega Image a fiecărei zile și a fiecărei zile, cu pofta de înghețată cu nucă. Aceeași Mega Imagine în care (ocazional) îl hărțuiesc pe Flavius ​​și mă bucur să o văd pe Andreea Raicu purtând cearcăne, elegante ca mine.

Îmi va fi dor de Linia 41 care șerpuiește la câțiva metri de fereastră, Herastraul unde am învățat-o pe Lily să meargă fără a fi în geantă, a 70-a vecină care îi însoțește pe cei dragi din spatele expoziției, prin oribila galerie vintage „Galla” de Doina Levintza, pe care am folosit-o ca punct de referință pentru oaspeții mei („Intrați pe strada de lângă magazin cu haine supradimensionate și groază”.), Îmi va lipsi și chioșcul de ziare cu mustață și unghii roz, care scuipă supărat când comanzi o revistă care nu mai are în stoc.

Unii spun că viața este o călătorie. Al meu este cu siguranță. Să mergem mai departe atunci.

Lasă Un Comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here