Turn the lights down

Când ne simțim triști. Vulnerabil. Neînțeles. Suprasolicitare. Obosit. Dezamăgit. Bătut. Neajutorat. Mic. Datorăm fiecărei bule, un loc unde trebuie să aparții, un loc unde să te ascunzi. Un loc de recuperare, un loc pentru a începe din nou pentru a înțelege unde și de ce continuați.

În balonul meu ar fi întotdeauna vineri seara. Și m-am așezat la fereastră, unde a nins mereu cu fulgi mici și compacți, ca făina cernută. Și am mâncat întotdeauna budincă de migdale cu migdale adevărate. În balonul meu nu ar exista orare, ore de lucru și Foaia de parcurs finală 7 se va prăbuși. În balonul meu aș fi doar eu, șosetele roz, budinca și fereastra mea. Și ar suna ca „Opriți luminile” pentru că „Trebuie să credem în lucruri pe care nu le putem vedea”..

PS: Am fost invitat, mâine seară, la un program radio cu tema „Femeile în politica românească”. Dacă decid să merg la studio sau să răspund la telefon, vă voi anunța, astfel încât să existe cel puțin 5-6 ascultători.

...

Dacă nu voi trăi, nu mă căuta. Voi fi în bula mea.

Lasă Un Comentariu

Please enter your comment!
Please enter your name here